Apasă pe pagină pentru a deschide meniul rapid

— Bineînțeles. Ești atât de nevinovată în toată povestea asta. Eu am dispărut, așa că tu ai hotărât să devii prietenă de corespondență cu fosta mea soție, iar vina e a mea? — mârâi. — Sună ca o pedeapsă pe măsura mea. Sunt sigur că a avut destul venin de turnat în urechea ta.

Ochii ei se fixează asupra alor mei, dar nu neagă.

— Nu te pedepseam. Nu am căutat-o eu. Ea a venit la mine. A apărut și a