Marcella

Glasul îmi crescuse într-o furie de necrezut.

A mormăit, refuzând să-mi dea drumul în timp ce mă zbăteam în strânsoarea lui. Atunci mi-am ieșit din minți. Mă lăsase să sufăr luni întregi, iar în tot acest timp jucase un joc bolnav.

*

Furia mea, turbarea mea erau de nestăpânit. Pierzându-mi cumpătul, am început să lovesc cu pumnii, cu unghiile sfâșiindu-i fața și mușcându-i încheieturile,