Ignazio a privit spatele șefului său în timp ce acesta ieșea pe ușă, trecându-și mâna prin păr, înainte să se apropie de ea, care stătea cu ochii ațintiți pe tavan și cu brațele încrucișate pe piept.

Trebuia să-i recunoască meritele; avea o tonă de tupeu să-i răspundă Demonului din Milano, ridicând bărbia la el, ripostând la furia lui cu sfidare, deși știa că-i are viața în mâini.

Apropiindu-se de