(Perspectiva Siennei)

Începeam să mă sufoc.

Nu fizic. Dar asta nu schimba faptul că de abia puteam să respir.

Zilele treceau într-o ceață, fiecare fiind identică cu cea anterioară.

Mă trezeam, mă durea, dormeam.

Nu făceam nimic altceva. Nici măcar nu știam ce altceva s-ar mai putea face acum.

Trebuia să îmi încep viața din nou, dar nu știam de unde să încep.

Alessio dădea târcoale în jurul meu ca