_Perspectiva Siennei_

Ochii mi s-au deschis încet și am gemut de durere. Mă durea tot corpul, iar trupul îmi era amorțit în locuri despre care nici nu știam că puteau să doară.

Am închis încet ochii, trupul fiindu-mi prea obosit ca să mă mai țină trează. Chiar înainte să se închidă, privirea mi-a căzut asupra unui tablou necunoscut și i-am deschis imediat la loc.

Nu era camera mea și nici a lui Lu