Probabil e deja după-amiază târziu când mă trezesc din nou. Mirosul bunicii încă plutește greu în aerul din jurul meu. Poate acesta a fost motivul pentru care am putut dormi atât de profund. Când nu m-am putut opri din plâns, m-a luat în brațe de parcă aș fi fost un fulg și m-a dus în pat, unde am stat amândouă până când am adormit. Nu știu dacă a mai rămas după aceea, dar prezența ei îmi spune că