Ea dispare în casa lui Jaxon, iar eu nu plec.

Strâng volanul cu ambele mâini și privesc ușa închizându-se în urma ei de parcă ar fi ultima scenă dintr-un film. Mi se strânge pieptul, stomacul mi se face ghem, ceva adânc și lent îmi arde în spatele coastelor. Dar rămân. Pentru orice eventualitate.

În caz că iese cu lacrimile șiroindu-i pe obraji.

În caz că el spune ceva greșit, sau nu spune destul.