LORCAN

Maeva era și ea în curte. Își ajusta șaua pe dragonul ei, suplul și incredibil de rapidul Cobalt.

— Maeva.

Maeva a ridicat privirea.

— Lorcan. A lăsat peria din mână. Pari teribil de îngrijorat.

— Mă și simt teribil.

— Ce s-a întâmplat?

I-am spus. I-am spus ce aveam nevoie să facă, în caz că eu și Rhygar am fi eșuat atacând din văzduh. Când am terminat de vorbit, chipul îi era palid.

—