Înainte să-mi găsesc vocea și să-l întreb, iese furibund din cabinet. Dar, chiar și după ce pleacă, energia lui negativă persistă. Mă prăbușesc la loc pe scaunul de examinare și încerc să-mi forțez lacrimile înapoi în ochi.

"Nora, scumpo, ești bine?"

Îmi forțez un zâmbet pe față. "Sunt brici, doctore."

Numai că, evident, nu sunt. Cum aș putea fi, când bărbatul cu care o să am un copil gândește tot