NORA

Unele tăceri sunt periculoase.

Precum cea în care ne aflăm chiar acum. Viktor la volan, conducând cu grijă ca să nu-i trezească pe cei trei copii care dorm în spate. Eu, ciugulindu-mi unghiile și încercând să lupt cu speranța stupidă și încăpățânată care reapare încet, indiferent de câte ori aș încerca s-o înec.

Acea speranță continuă să spună lucruri stupide și încăpățânate. Cum ar fi, dacă