„Trebuie să ne întoarcem în locul ăla?” se plânge Riley. Se folosește de ochii ei mari și albaștri la efect maxim.

„Mă tem că da, Riley. Dar nu vom sta acolo mult. Acum, haideți.”

În timp ce părăsim magazinul, am senzația ciudată că suntem urmăriți. Din nou Domnul Suflare-de-Ton, poate? Dar când arunc o privire peste umăr, nu-l văd nici pe el și nici pe oricine altcineva care să pară câtuși de puț