Copilul chiar schițează un zâmbet. — Știu că tu ești cel care a plătit taxele pentru baschet în sezonul ăsta.

Nu am de gând să neg. Dacă băiatul e suficient de deștept încât să-și fi dat seama, atunci merită adevărul.

— Asta nu mă face un om bun.

Se încruntă. — Atunci ce te face?

— Mă face genul de bărbat care refuză să-i lase pe oamenii din viața lui să sufere.

Privirea lui Jace urcă spre fereast