Am mormăit puțin, dar m-am dus și m-am așezat.

— Mă scuzi, cum ai spus? a zis el cu o sprânceană ridicată și un ton de avertizare.

— Nimic, am răspuns încet, înainte de a-mi apuca felia de pizza din nou.

— Oh, înțeleg. Deci, în loc să plângă, frumoasa mea doamnă se răstește la mine.

— Nu sunt frumoasă, de data asta chiar m-am răstit.

O liniște de mormânt s-a lăsat în încăpere. Chiar și