Mă călcau pe nervi, tratându-mă mereu ca pe o fetiță. Este greu să fii singur la părinți.

„Connasse”, am mormăit sub nas. Nina și-a înclinat capul, neînțelegând, așa că am zâmbit. „Te invidiez. Eu am doar un tată care este mereu ocupat, o soră care mă urăște, și un frate care nici măcar nu știe că exist.”

„Ador să nu știu ce spui când folosești cuvinte franțuzești”, a exclamat ea când am ajuns la