CAMILLA

Lătratul lui Bruno a fost primul lucru care ne-a întrerupt. Era atât de zgomotos, încât se lovea de pereți și se întorcea direct la noi, umplând aerul din jur ca o sirenă de avertizare.

Bianca nu a tresărit.

Eu da.

„Oprește-l,” a spus ea, cu lama sclipind sub lumină.

„N— Nu pot,” am șoptit.

„Ba sigur că poți. Pe tine te ascultă.” A șuierat cu răutate, de parcă ezitarea mea ar fi fost o ins