~Dorian~

Ochii îmi sunt încă închiși, dar acum sunt complet conștient.

Pot auzi vocea Katerinei estompându-se, tocurile ei lovind podeaua sterilă în timp ce ea și Beatrix părăsesc salonul. În momentul în care ușa se închide cu un clic, expir încet, deschizându-mi în cele din urmă ochii.

Mă ridic, branula trăgându-mă de braț. Capul îmi pulsează, surd, dar suportabil.

Ușa se deschide din nou.

Mă înc