Avery

Nu se clintise din locul în care o lăsasem, continuând să stea pe marginea patului, cu pătura înfășurată pe umeri, holbându-se în continuare la același punct de pe perete. M-am așezat pe scaunul de lemn, suficient de aproape ca să vorbesc, dar destul de departe pentru a-i oferi spațiu, și pentru mult timp am stat pur și simplu acolo în tăcere, lăsând-o să se obișnuiască cu prezența mea, lăsâ