Avery

Coridorul părea prea îngust, aerul prea sufocant. Am rămas împietrită în ușa aripii dormitoarelor, urmărind silueta Norei care se retrăgea și dispărea după colț cu energia frenetică a unui animal hăituit. Zgomotul ușii ei trântite a răsunat prin hol ca o împușcătură.

„Săraca fată.” Infirmierul care se ciocnise cu ea s-a aplecat să recupereze bandajele împrăștiate pe podea, clătinând din cap.