Cassian

Durere. Durerea este singurul lucru care mă mai leagă de realitate. Durerea — și Astrid a mea. Știu că are nevoie de mine și, doar din acest motiv, nu mă pot lăsa pradă vidului întunecat.

Aud ca prin vis zgomotul metalic al ușii celulei mele deschizându-se. Mă întreb dacă Daxen s-a întors să termine treaba.

În schimb, o mână rece se așază pe fruntea mea, iar degetele urcă în părul meu plin