Astrid

Sânge roșu lipicios se scurge pe fața mea, acoperindu-mi rochia de un alb alabastru, curgând în șiroaie. Trag aer în piept șocată, întrebându-mă cum de regele Viktor a reușit să verse potirul peste tot pe mine. Dar este mai mult sânge decât cel ce era doar în cupă. E peste tot.

Îmi trec mâna peste obraz și trag de pe el bucăți de os și creier. — O-Oh, Zeiță... strig, ștergând mai mult, înce