Iris

Mă trezesc brusc. Respirația îmi e superficială. Inima îmi bate cu putere în coaste. Pentru o clipă cred că e visul, dar orice îndoială că asta nu ar fi viața reală dispare ca fumul când vin primele cutremure.

Palatul se năruie.

O pot simți în oase înainte să o aud. Podeaua geme de parcă ar fi ruptă în două. Magia scârțâie. Pereții se zguduie, iar tablourile din camera mea se prăbușesc pe pod