*****Perspectiva lui Vivian*****

— C-ce? Vocea mea era stinsă și oarecum lipsită de speranță.

— Așa a spus. Caleb se chinuia să nu-mi arate adevăratele sale emoții sfâșiate. Îi era greu și lui. Amândoi îl iubeam pe tata, iar el ne iubea pe noi. Nu trecea o zi fără ca el să nu ne ofere mie și lui Caleb motive în plus să-l iubim.

Era strict și un om al principiilor la nevoie. Și devenea tandru și mi