De vreme ce Dexter dăduse dovadă de conștiință și se pricepea să-i maseze picioarele, Jaxon încetă să-i mai reproșeze cruzimea de adineauri și fu la un pas să fluture steagul alb al capitulării.

„Îți jur, Dexter, că n-am căutat scandal. Nici măcar nu știi ce viață am dus pe aici. Sunt un copil nedorit, o Cenușăreasă. Dau cu mătura, fac curat în casă...” „Au, mă doare! Dexter, Dexter, am greșit eu!