*prezent*

Undeva pe firul amintirilor despre cum am făcut pactul, am adormit. — Hei! m-a întâmpinat chipul lui Alaric în clipa în care am deschis ochii, ceea ce, cumva, a făcut totul să pară mai bine.

— Bună, i-am răspuns eu, schițând un zâmbet.

— Ai dormit ceva vreme, începeam să mă îngrijorez, a spus el, dându-mi părul de pe față.

— Sunt bine, aveam nevoie doar de puțină odihnă, am spus, privind