Cassia l-a văzut mai puțin pe Darius în restul celor două zile în care au rămas în clădirea părăsită.

— Să știi că nu credeam că poți respira același aer ca mine, a spus ea, cu durerea evidentă în glas.

Darius nu a spus nimic, concentrându-se asupra mesei din fața lui; era mult prea concentrat pentru ca asta să poată fi considerat normal.

— Știi că nu mă poți ignora la nesfârșit.

— ...

— Darius!!!