„Nu”, mi-a spus ea, cu tonul îmblânzit. „Sincer, am vrut să petrec timp cu tine, pentru că voiam să stăm de vorbă. Aveam nevoie să vorbesc cu cineva și trebuie să mă conving că totul e doar în capul meu.”

„Ce te frământă?” am întrebat-o.

Și-a mușcat buza de jos și a rămas cu privirea ațintită asupra mâinilor ei.

„Nu aici”, a spus ea în cele din urmă, după o scurtă tăcere. „Hai mai întâi să ne bucu