*Evie*

„De când mă știu. Părinții mei cred că sunt nebună. Bunica mea credea că sunt specială și se certa tot timpul cu părinții în apărarea mea, dar a murit acum câțiva ani,” a spus ea, privind în jos spre podea.

„Cu toate astea încă o vezi, nu-i așa?”

Ochii i s-au mărit și zâmbetul ei micuț și drăguț i-a apărut pe buze. „Da. O văd tot timpul. Mă urmărește mai tot timpul. Noaptea aia la strânge