*Evie*

Au mai trecut trei zile până când cineva l-a văzut pe Roman din nou. După a doua zi, Pavel și cu mine am început să ne facem griji pentru el, așa că am decis să mergem să verificăm. Băieții știau că Roman era măcar în apartamentul lui de data asta. Puteau vedea lumina pe sub ușă noaptea. Rurik i-a trimis și pe Nikolai și pe Anton cu noi.

"Cred că e bine acum", i-am spus, tachinându-l pe Rur