Când Lavinia sosi la Ferma Colburn, Cora ședea pe leagănul de sub stejar, înfășurată într-o pătură subțire pentru a face față brizei reci de martie. Părea palidă; avea cearcăne întunecate sub ochi. Lavinia nu era sigură că ar fi trebuit măcar să se dea jos din pat, dar știa că n-avea niciun rost să încerce să-i spună asta Corei. "Neața", spuse ea apropiindu-se. Se așeză lângă prietena ei, care îi