Lavinia

Zgâriatul tăcut al unei penițe de metal târându-se pe hârtia aspră răsuna prin liniștea dormitorului Laviniei. Stând singură la micul ei birou de lemn, a oftat și a împăturit cu grijă o scrisoare ciornă, îndelung lucrată, adresată logodnicului ei, Emmett, acum mobilizat oficial pe front. S-a oprit pentru o clipă lungă, cu degetele pătate de cerneală odihnindu-se ușor pe îndoitura ascuțită,