Torin era singurul căruia i se luminase privirea la acea priveliște. Abia dacă își putea stăpâni fiorul de bucurie. Deși lotusul de zăpadă fusese scufundat în alcool, îi putea desluși energia spirituală puternică ce pulsa prin lichid.

Chiar dacă floarea nu era de mari dimensiuni și zăcuse în tărie de Dumnezeu știe câtă vreme, pierzându-și luciul de odinioară, asta nu-l oprea pe Torin să și-o dorea