**KAELIA**

Trezindu-mă a doua zi dimineață cu lumina naturală șiroind prin *trei* pereți de ferestre, a fost ca și cum m-aș fi trezit pe soare. Era atât de al naibii de luminos în cameră, încât am fost nevoită să țin ochii închiși și să-mi ascund nasul în spatele umărului masiv al lui Goliath, ca să mă pot adapta.

„O, Doamne!” m-am plâns.

Goliath nu s-a mișcat deloc, cu excepția faptului că și-a î