**Artie

Lyra mă evita; atâta lucru era clar. Trecuseră zile, iar cel mai mult ce văzusem din ea fusese foșnetul fustelor sau ceafa ei. Apoi, aproape de parcă m-ar fi simțit venind de la o poștă, ea o zbughea din camera lui Daphne înainte ca eu să ajung acolo.

Asta probabil că nu era prea departe de adevăr, la urma urmei. O miroseam. O simțeam. Eram perechi, în cele din urmă.

Nu am știut niciodată