Până la urmă, mai durează încă douăzeci de minute până când închid totul și sunt gata să plec acasă. Locul este deja curat, din moment ce l-am evitat pe Mal atât de stânjenitor mai devreme, dar durează câteva minute să termin de numărat casa de marcat și să pun banii în seiful meu, pe care îl țin încuiat fizic, dar și cu o încuietoare magică, cam la fel ca raftul unde îmi țin poțiunile. Sunt singu