În secunda în care Alfa Bran iese, Kaelen mă eliberează și îmi întoarce scaunul cu fața spre el. Abia am timp să respir înainte să-și preseze buzele peste ale mele. Sărutul este pătimaș și puțin scăpat de sub control. Kaelen nu ezită și nu se abține de la nimic. Mă ține atât de strâns încât nici nu mă pot mișca să-mi înfășor brațele în jurul lui. Începe să mă ia amețeala și sigur a luat-o și pe el