Apasă pe pagină pentru a deschide meniul rapid
Vera
Primul lucru pe care îl învăț despre umilința publică este că te trezești cu ea.
Mă trezesc la 6:12 dimineața din cauza telefonului meu care bâzâie neîncetat pe noptieră.
Nu sună.
Doar bâzâie.
Necontenit.
Preț de o secundă uit unde mă aflu. Sunt în așternuturi, cu o lumină cenușie de iarnă strecurându-se înăuntru. Declan este lângă mine, treaz și ridicat în capul oaselor, purtându-și ochelari