Apasă pe pagină pentru a deschide meniul rapid

Vera

Primul lucru pe care îl învăț despre umilința publică este că te trezești cu ea.

Mă trezesc la 6:12 dimineața din cauza telefonului meu care bâzâie neîncetat pe noptieră.

Nu sună.

Doar bâzâie.

Necontenit.

Preț de o secundă uit unde mă aflu. Sunt în așternuturi, cu o lumină cenușie de iarnă strecurându-se înăuntru. Declan este lângă mine, treaz și ridicat în capul oaselor, purtându-și ochelari