Nu era pregătită. Faptul că știa că are un tată, unul care o părăsise de când avea cinci ani deși știa de existența ei, lăsând-o singură în ultimii șaptesprezece ani, o sfâșia pe dinăuntru. Nu putea concepe o situație în care ar fi capabilă să lase în urmă un copil despre care știa că este al ei, fără măcar să meargă să-l vadă.

Cu toate acestea, curiozitatea îi purta pașii pe holurile a ceea ce nu