Harlow

Mă trezesc de parcă aș fi trasă la suprafață din ape întunecate.

Niciun sunet. Nicio amintire. Doar panică. Pieptul mi-e încordat, și nu am aer, și nu știu unde sunt.

Corpul mi se mișcă înainte măcar să fiu pe deplin conștientă. Mâna mi se întinde, înșfăcând cearșafurile, gratiile patului, orice. Apoi dau de căldură. O mână. Un piept.

Și apoi mă lovește vocea lui.

„Iubito. Sunt chiar aici.