Eden

„Clar”, chițăie Lachlan, cu ochii cât cepele, în timp ce își coboară mâinile în poală, probabil ca să-și protejeze bărbăția de mine.

„Căcat, mai bine ai grijă, Dec.” spune Beckett, râzând și arătând cu degetul spre mine de la celălalt capăt al mesei, „nu se joacă.” Eu doar îl fulger cu privirea peste masă și ridic lingura, cu o amenințare clară, ceea ce îl face pe Declan să izbucnească în hoh