Tal înghiți în sec. Pumnalul îi atârna inutil în mâna dreaptă, iar ierburile de trezire în stânga.

Un fior irațional de teamă îi urcă pe șira spinării. Nu avea de gând să o mănânce cu adevărat, nu-i așa? Asta ar fi fost... barbar... dar pe de altă parte, *existau* acele povești...

— Ar fi și păcat. Roșcatele sunt preferatele mele, murmură el. Ultimele cuvinte fură ușor tărăgănate, iar pleoapa i se