Amurgul întuneca cerul când au ieșit din turn, iar pietrele cuibului se pierdeau cu ușurință în umbre, o priveliște mai degrabă înfiorătoare decât primitoare sau protectoare.

Ea a încercat să nu se lase afectată de cuvintele lui Velius. Avea un motiv valid pentru comportamentul ei. Era sigură că Xavien avea să înțeleagă asta. Chiar era.

Mai puțin tremurul acela nervos din stomac, care tot îi amint