Căile sigure erau cele mai scurte, cele care nu te duceau niciodată prea departe, iar a lui era una lungă, ce îl obliga să-și asume toate riscurile.

Ca și cum interiorul muntelui ar fi fost alcătuit dintr-o bulă uriașă în care putea să respire, Enzo a întâmpinat aerul din plămâni cu brațele deschise, trăgând inspirații lungi și profunde, fără să-i pese de femeia ticăloasă care, în mod clar, se buc