***Hazel***

Arma se apasă și mai tare pe tâmpla mea, rece și neiertătoare, dureros de reală. Respirația începe, în sfârșit, să-mi tremure, pieptul ridicându-se prea repede, prea inegal, cu pulsul urlându-mi în urechi atât de tare încât abia dacă mai aud altceva. Jocelyn plânge undeva în spatele meu, Max înjură, Preston spune ceva tăios și controlat, dar nimic din toate astea nu contează.

Pentru că