Vittorio Del Carlo

„Știi,” am început eu. „Asta n-a fost cel mai rău lucru pe care m-a obligat tatăl meu să-l fac. Practic, mi-a impus viața asta cu forța.”

Clipește o dată, apoi de două ori, iar buzele i se întredeschid. „Cum așa? Doar n-ar fi vrut să te omoare dacă nu deveneai șef al mafiei.”

„Oh, ar fi făcut-o, și s-ar fi și bucurat s-o facă,” bombăn eu.

Expresia îi cade și umărul ei se atinge