Maximus

Amber Ridge se îndepărta în oglinda retrovizoare în timp ce conduceam. Stomacul mi s-a mai liniștit și aș îndrăzni să spun că îmi era din ce în ce mai foame. Din fericire, Gare îmi pusese prânzul la pachet. Ce era în el nu conta, dar aveam cea mai ciudată poftă de o friptură gigantică și o porție din pastele alea pe care le făcuse acum câteva nopți, cu tot cu poțiuni. Probabil că aveam să