Hazel

După ce a plecat Dante, Duke și cu mine ne-am așezat la masă să mâncăm. Fața încă îmi ardea, iar stomacul îmi era făcut ghem din cauza felului în care Dante îmi vorbise. Era ceva în ochii lui care mă neliniștise.

„Hei.” Am ridicat privirea spre Dante, care a zâmbit. „Dante e un tip bun. Nu o să-ți ceară nimic mai mult decât ceea ce vrei tu să-i oferi.”

Am bolborosit ceva. Nu știam ce să spun