LARA

Lumina dimineții abia se strecura prin ferestrele înalte de sticlă când am intrat în biroul lui Gavin. Etajul era practic pustiu. Doar personalul de curățenie și espressorul veșnic morocănos de la etajul șase erau treji.

Dar știam că el va fi aici.

Întotdeauna ajungea înaintea tuturor. De parcă omul ăsta ar fi avut o vendetă împotriva somnului. Sau a emoțiilor. Sau poate a amândurora.

Ușa bir