RONAN

Vaughn și-a scos brusc telefonul în timp ce eu mă sprijineam de marginea insulei de bucătărie, chinuindu-mă să opresc furia să nu dea pe dinafară. Brațele mele erau încrucișate strâns, maxilarul atât de încleștat încât mă durea.

Nu aveam timp pentru preludii. Nadine lipsea de mai mult de douăzeci și șapte de afurisite de ore. Fiecare moment fără ea era ca și cum aș fi mers desculț pe sticlă