Rowan

Trecuse puțin de ora 10 dimineața când am ajuns în parc și m-am așezat pe o bancă de lemn, lângă aleea de plimbare, cu telefonul în mână, în timp ce priveam în gol.

Blair mă rugase să ne întâlnim acolo și nici măcar n-am reușit să o întreb ce se întâmpla, pentru că îmi închisese telefonul în nas.

Am decis să mă prezint fără să pun întrebări. Cât timp nu trebuia să petrec prea mult timp acasă