„Amore,” am simțit pe cineva zgâlțâindu-mă ca să mă trezească și m-am dat la o parte. Am gemut, afundându-mi capul și mai mult în pernă. „Haide, iubito, trebuie să te ridici.” Era Deacon; degetele lui îmi mângâiau fața.

„Nu,” m-am plâns eu. „Vreau să mai dorm puțin.” I-am auzit râsul răgușit.

„Știu, iubito, dar este deja ora 12 la prânz și nu ai mâncat nimic,” a șoptit el, iar ochii mi s-au închis